Una dintre marile probleme ale studentilor o reprezinta asigurarea unui loc de munca in conformitate cu domeniul studiat in universitati, atat in timpul anilor de studii, dar mai ales dupa terminarea universitatii. Nu putini sunt studentii care inca din timpul studentiei isi gasesc un loc de munca, adesea diferit de domeniul lor de studiu, doar pentru a isi imbogati veniturile. In Romania, in cazul absolventilor, angajatorii sunt stimulati in vederea incadrarii absolventilor tuturor institutiilor de invatamant. Angajatorii care încadreaza pe durată nedeterminată absolventi ai unor instituţii de invatamant primesc, timp de 12 luni, subventii în cuantum de 1 – 1,5 salarii de bază brute pe economie. Ei sunt obligati sa mentina raporturile de munca pe o perioada de cel putin 3 ani, timp in care absolventii pot urma o forma de pregatire profesionala, organizata de catre angajator, iar cheltuielile necesare pregatirii profesionale vor fi suportate din bugetul asigurarilor pentru somaj – la cererea angajatorilor.




Angajatorii primesc:


    

  • 1 salariu de bază minim brut pe tara, in vigoare la data incadrarii in munca, pentru absolventii scolilor profesionale sau ai scolilor de arte si meserii;
    • 

  • 1,2 salarii de baza minime brute pe tara, in vigoare la data incadrarii in munca, pentru absolventii de invatamant liceal sau de invatamant postliceal;
    • 

  • 1,5 salarii de baza minime brute pe tară, in vigoare la data incadrarii in munca, pentru absolventii de invatamant superior.
    • 






Conform unui studiu realizat de ILO, România ocupa locul al treilea în Europa în ceea ce priveşte rata de şomaj în rândurile tinerilor (9,9%) şi de asemenea o poziţie de vârf în clasamentul ţărilor ce practică "munca la negru". Rata crescută a tinerilor şomeri este determinată de neconcordanţa dintre specializările şi abilitaţile cerute de piaţa angajatorilor şi oferta sistemului de învăţământ. Deşi tinerii absolvenţi învaţă cum să se pregătească pentru interviuri, ce informaţii să conţină un CV, cum să îşi caute o slujbă prin internet sau la Târgul de job-uri, de cele mai multe ori ei se confruntâ cu un refuz. Aceasta deoarece companiile private sau instituţiile publice solicită, de obicei, un minim de experienţă în muncă. Paradoxal, însă, pe lângă ceva experienţă, se cere si forta de munca tanara (adica aceeasi tineri care nu au acumulat experienţa). Şi aici avem deja două măsuri privind stimularea ocupării forţei de muncă: atât a tinerilor absolvenţi, cât şi a persoanelor peste 45 de ani. Tot ce trebuie să facă aceste grupuri defavorizate este să “amintească” angajatorilor despre faciliţătile acordate firmelor care angajează absolvenţi şi şomeri.




O soluţie pentru scaderea ratei somajului in randurile tinerilor este prezentata de Planul Philips pentru instruire a somerilor, elaborat de Ton Van de Bruggen. O data la doi ani compania impreuna cu sindicatele negociaza categoriile ce vor fi instruite (tineri ce au abandonat scoala, tineri supra-calificati fara loc de muncă, femei, tineri apartinand minoritatilor) si numarul de persoane care dupa terminarea programului de training de un an vor deveni angajati Philips. Conform analizei contabile, Philips a castigat in 10 ani de cinci ori suma investita in program (50.000 euro per muncitor instruit), ajungand sa exporte proiectul in Croatia si Maroc. Succesul planului Philips a fost determinat de buna colaborare dintre companii, angajati (ce au donat lunar 0,3% din salariu), sindicate si guvern, care a contribuit financiar la sprijinirea initiativei.






Pentru a avea succes în viaţa profesională trebuie să priveşti lucrurile cu foarte mare seriozitate şi implicare. Piaţa muncii este un adevărat câmp de luptă în ultimii ani încât trebuie să-ţi pregăteşti din timp şi cu grijă strategia de a te prezenta şi de a-ţi crea o imagine favorabilă în faţa angajatorilor.




by Andreea Luciana Ion